Toate drepturile asupra fotografiilor prezente in acest site apartin autorului. Pentru dreptul de folosire a fotografiilor sau pentru imagini din stoc sau la comanda va rugam sa ne contactati.

Toate fotografiile, imaginile, grafica, textul si conceptul grafic sunt proprietatea autorului. Orice folosire a acestor materiale, sub orice forma, fara cesionarea dreptului de utilizare este interzisa. Orice abatere de la cele mentionate mai sus si orice utilizare neautorizata a materialelor prezentate in acest site, se supune legilor in vigoare si va fi sanctionata ca atare.


ARTICOLE & INTERVIURI

PORTOFOLIU


Padurea de la Reci
articol Photo Travel

Am umblat prin multe zone sălbatice ale ţării, prin locuri în care la fiecare moment te aşteptai să îţi tâşnească în faţă un cerb sau un alt locuitor al pădurii, dar foarte rar acest lucru s-a şi întâmplat. Pădurile noastre sunt pline de animale, dar ocaziile să le găseşti sunt rare. În fiecare primăvară, de ceva timp încoace, mi-am făcut un obicei să merg la Reci, şi asta pentru că aici, contrar altor păduri, nu a fost dată să nu întâlnesc un animal sau să nu văd o floare rară. Accesul este facil, frumuseţea locului remarcabilă, iar surprizele la tot pasul.

Aflată în judeţul Covasna la doar 10 km sud-est de municipiul Sfântu Gheorghe şi la aproximativ 35 km nord-est de Braşov, pădurea de la Reci se întinde în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, pe raza localităţilor Ozun, Sântionluncă şi Reci. Accesul se poate face din DN 11 Braşov – Bacău sau DJ 121 Sfântu Gheorghe - Covasna. Cel mai uşor se poate intra în zonă din localităţile Sântionluncă aflată pe DN 11 sau din Reci aflată pe DJ 121.

Dacă alegeţi varianta din Sântionluncă trebuie să lăsaţi maşina în sat şi să porniţi pe jos peste câmp, să traversaţi Râul Negru pe un pod de lemn şi să vă orientaţi către pădurea de pin ce se iveşte în stânga voastră. Cealaltă posibilitate de acces este din Reci, imediat după ce ieşiţi din localitate, parcaţi maşina pe un drum forestier ce se desparte la dreapta şi vă aventuraţi de-a lungul mestecănişului către pădure. În întreaga zonă sunt numeroase drumuri forestiere care înlesnesc accesul.

INFO


Pădurea de la Reci include şi o parte din rezervaţia „Mestecănişul de la Reci - Bălţile de la Ozun-Sântionlunca”, ce se desfăşoară pe o suprafaţă de 2112 ha. Rezervaţia este una de interes botanic, zoologic, geologic şi peisagistic, în interiorul ei identificându-se o mare varietate de specii şi asociaţii de plante de la cele specifice stepei şi până la cele specifice zonelor umede. Rezervaţia este una dintre cele trei rezervaţii naturale de interes naţional aflate pe teritoriul judeţului Covasna, alături de „Rezervaţia Dealul Ciocas - Dealul Viţelul” si “Turbăria Ruginosu Zagon”. În lunca Râului Negru s-a format un complex de mlaştini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare, precum mesteacănul pitic, feriga sau angelica sălbatică. În aceste zone trăieşte broasca albastră de mlaştină, o specie rară a cărei limită sudică este această rezervaţie. Întregul substrat geologic al zonei este compus din nisipuri aluvionare, cu aspect de dune ce permit dezvoltarea unor plante specifice acestui tip de areal. Zona mai este şi un important loc de cuibărit pentru numeroase specii de păsări, dintre care au fost observate 25 de specii ocrotite la nivel naţional şi european. Din fauna prezentă amintim: căpriorul, mistreţul, cerbul lopătar, numeroase rozătoare, iepurele, vulpea şi chiar castorul în albia Râului Negru.

MESTECĂNIŞUL

Parte integrală a rezervaţiei, pădurea de mesteacăn se află în imediata apropiere a localităţii Reci, accesul fiind mai uşor dinspre această zonă. Pădurea este una spontană, delimitată în partea stângă de drumul DJ 121 şi de un lac de agrement şi pescuit, iar în partea dreaptă de pădurea de pini.

Potenţialul fotografic al zonei este dat în special de pădurea în sine, de texturile interesante de coajă şi de coloritul copacilor în prag de toamnă. Primăvara, această zonă este frumoasă prin verdele specific şi prin pâlcurile mai răzleţe ce pot fi un bun subiect în fotografiere peisajului general.

PĂDUREA DE PIN

Accesul în pădure se poate face din orice parte, atât dinspre Reci cât şi dinspre Sântionluncă. Frumuseţea specifică unei păduri de pin, care contrar altor păduri de conifere, cu excepţia laricei, este mai aerisită şi mai rară, se poate observa şi aici din plin. Din loc în loc prin pădure puteţi găsi poieniţe mai mici sau mai mari unde cu siguranţă veţi putea observa căprioare la păscut. În aceste poieniţe cresc şi alte specii de arbori cum ar fi mesteacănul sau arinul care prin coloraţia diferită a frunzelor pot crea subiecte interesante de fotografiat.

În pădure am întâlnit deseori iepuri şi numeroase păsări, iar pe pajiştile de la marginea acesteia puteţi observa vulpi, căprioare ce pasc pe câmp sau berze ce vânează pe lângă mlaştinile din zonă. Cu puţin noroc puteţi întâlni în plimbarea voastra porcul mistreţ sau cerbul lopătar. Animalele din pădure sunt destul de sperioase, aşa că trebuie să fiţi în permanenţă pregătit, pentru a putea să fotografiaţi un cadru bun.

PAJIŞTILE ŞI MLAŞTINILE

Pe câmpurile din apropierea păduriilor de mesteacăn sau pin se întâlnesc bălţi înconjurate de pâlcuri de arini care de multe ori au un caracter sezonier, fiind aproape uscate în perioadele mai calde. În aceste zone cuibăresc raţe sălbatice şi din când în când mai ajung şi unele specii de păsări de baltă. Berzele ce au cuiburi în sat vin aici pentru a se hrăni, deoarece fauna batracienilor este foarte bogată, începând cu broasca albastră de mlaştină, un relict glaciar, şi continuând cu buhaiul de baltă, broasca râioasă verde, broasca de pământ sau broasca de baltă. Flora este reprezentată în fâneţele umede şi în bălţi de laleaua pestriţă şi nufărul alb. Pajiştile prezintă importanţă în special datorită celor două specii de dediţel.

Potenţialul fotografic este dat în mare parte de flori, mlaştinile devenind fotogenice doar în momentul în care nu sunt secate, şi se mai pot forma unele reflexii. Pe câmpurile cultivate de la marginea pajiştilor ies adesea la păscut căprioarele, iar în desişul bălţilor vin să se adape, aşa că este un loc bun pentru venit la pândă. În rupturile de maluri nisipoase care se găsesc din loc în loc cuibăresc prigoriile, păsări foarte colorate şi fotogenice, ce vânează cu precădere albine. Pădurea nu este lipsită de păsări de pradă, deasupra câmpurilor vânează şoimi sau ulii, iar în interior pot fi văzute bufniţe.

INFO


În zona rezervaţiei puteţi găsi şi fotografia două plante rare şi deosebit de fotogenice. Dediţelul reprezentat de două specii (Pulsatilla montana şi Pulsatilla patens), se întâlnesc în special în zonele nisipoase din apropierea pădurii de pin. Planta are o culoare violet, cu mai multe flori şi cu mici perişori pe tulpină şi frunze. Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), denumită popular şi bibilică se poate întâlni în zonele mai mlăştinoase din jurul bălţilor din lunca Râului Negru. Ambele flori înfloresc la începutul lunii aprilie.

Întreaga zonă dispune de un potenţial fotografic bun, dat nu neapărat de peisajul în sine, ci mai degrabă de florile şi animalele din zonă. Dacă pentru flori este indispensabil un obiectiv macro, sau alte echipamente cum ar fi lentilele sau inelele speciale pentru acest gen de fotografie, pentru animale este indispensabil un teleobiectiv. Atunci când fotografiaţi dediţelul poziţionaţi-vă în contralumină pentru a pune în evidenţă perii de pe tulpină. Dacă este nevoie deviaţi lumina către floare cu ajutorul unei blende. Fotografiaţi de la nivelul florii, cu aparatul cât mai jos pentru a putea obţine cea mai bună perspectivă. Laleaua pestriţă creşte în zone mai umede aşa că este posibil să vă udaţi un pic dacă vă doriţi o poziţie bună.

Orice animal aţi vrea să fotografiaţi aici trebuie să alegeţi varianta unui teleobiectiv cât mai bun. Animalele ies din pădure mai ales dimineaţa şi seara, când lumina nu este ceam mai puternică, aşa că aveţi grijă la acest aspect. Uneori trebuie să vă gândiţi la câteva ore de pândă pentru rezultate mai bune. Căpriorele sunt mai uşor de surprins, deoarece ies adesea la păscut pe câmpuri.

Din când în când mai puteţi întâlni săteni plecaţi pe la câmp sau să adune lemne din pădure, aşa că dacă vă place subiectul îl puteţi aborda. Câte o căruţă sau o turmă de oi cu un cioban îmbujorat de venirea primăverii pot constitui un cadru bun.
În privinţa echipamentului personal, în această perioadă este destul de cald în zonă, dar este bine să fiţi pregătiţi şi pentru o ploaie spontană. Deşi traseul este uşor este recomandată o pereche de bocanci. Îmbrăcaţi-vă în aşa fel încât să vă puteţi trânti pe iarbă pentru cele mai bune unghiuri pentru macro. Nu uitaţi de o sticlă cu apă, nu există nici un izvor prin zonă.

Zona de la Reci are un farmec aparte. Nu pot spune dacă este dat de florile rare, de peisajul specific, de animalele pe care le poţi vedea la tot pasul sau de frumuseţea începutului de primăvară, însă an de an continui să revin cu aceeaşi plăcere ca prima dată. Farmecul locului este irezistibil, iar o tură la fotografiat aici te va umple cu siguranţă de energie, mai ales după o iarnă lungă.

Drumuri bune și poteci însorite.



Articol publicat în nr. 4 al revistei PHOTO Travel

PARTENERI