Toate drepturile asupra fotografiilor prezente in acest site apartin autorului. Pentru dreptul de folosire a fotografiilor sau pentru imagini din stoc sau la comanda va rugam sa ne contactati.

Toate fotografiile, imaginile, grafica, textul si conceptul grafic sunt proprietatea autorului. Orice folosire a acestor materiale, sub orice forma, fara cesionarea dreptului de utilizare este interzisa. Orice abatere de la cele mentionate mai sus si orice utilizare neautorizata a materialelor prezentate in acest site, se supune legilor in vigoare si va fi sanctionata ca atare.


ARTICOLE & INTERVIURI

PORTOFOLIU


Satul de munte
articol Photo Travel

Când spui "sat" mintea îţi fuge către locuri minunate din care se desprind amintirile cu bunici şi case gârbovite. Când te gândeşti la iarnă îţi fug gândurile către drumuri troienite, către ninsori abundente şi sanie. Combinaţia celor două este însăşi esenţa copilăriei. Poate unii au copilărit în satele de câmpie cu ierni geroase şi uscate, poate alţii în zonele de deal cu ierni mai blânde şi zăpadă din belşug. Oricare ar fi situaţia, putem să ne imaginăm peisajul dintre Bucegi şi Piatra Craiului ca desprins din propria copilărie, ca o amintire uitată pe care să o descoperim din când în când în albumul cu fotografii.

Culoarul Rucăr – Bran se întinde între judeţele Argeş, la sud, şi Braşov, la nord. La est şi vest este delimitat de munţii Piatra Craiului şi Bucegi. Întregul peisaj este dominat de un relief colinar, cu multe culmi ce se desprind din zonele montane mai înalte şi coboară până în zona satelor aflate şi ele împrăştiate pe dealuri sau de-a lungul văilor. Zona a fost considerată de-a lungul timpului poarta de trecere dintre Transilvania şi Muntenia, vechea vamă fiind în localitatea Bran. Drumul ce traversează culoarul, DN 73, a fost inaugurat în 1891 în prezenţa regelui Carol I şi face legătura între cele două localităţi mai mari ce străjuiesc intrarea: Bran şi Rucăr.

Localitatea Bran se află în sudul judeţului Braşov şi este făcută celebră îndeosebi de castelul ce se înalţă între Măgura şi Dealul Cetăţii. Acesta a avut de-a lungul timpului numeroase întrebuinţări, de la cetate de apărare şi punct de vamă şi până la reşedinţă regală. Rucăr, cealaltă localitate, aflată în nord-vestul judeţului Argeş, se situează în zona impresionantului carst de lângă Podul Dâmboviţei şi Dâmbovicioara. În cele două localităţi de intrare în culoar se poate ajunge foarte uşor din Braşov sau Câmpulung.

Deşi peisajul este spectaculos pe parcursul întregului culoar, în acest articol ne concentrăm atenţia mai mult asupra primei părţi a acestuia, cuprinsă între Bran şi Pasul Giuvala. Cele mai pitoreşti zone din acest tronson se găsesc în zona satelor aflate la baza muntelui: Şimon, Moieciu de Sus, Fundata, Fundăţica, situate înspre Bucegi, şi Măgura, Peştera, Şirnea, Ciocanu înspre Piatra Craiului.

În aceste sate se poate ajunge din drumul principal, urmând fie potecile de pe culmi, fie drumurile de pe vale ce vă vor duce până la poalele munţilor. Din punct de vedere fotografic în aceste zone veţi întâlni cele mai spectaculoase peisaje, care combină farmecul satului cu cel al muntelui.

INFO

Culoarul Rucăr – Bran se întinde pe aproape 60 de km, drumul ce îl străbate trecând prin cel mai înalt punct în Pasul Giuvala, 1240 m. Altitudinile din zonă depăşesc frecvent 1000 de metri. În culoar se află şi satul Fundata, localitatea aflată la cea mai mare altitudine din ţară, 1360 m. Climatul este specific regiunilor de munte, temperatura medie anuală variind în jurul valorii de 6°C. La est de culoar se înalţă munţii Bucegi, 2505 m în vârful Omu, iar în vest Piatra Craiului cu 2238 m în vârful Piscul Baciului.


ŞIMON – MOIECIU DE SUS

Dacă alegeţi ca rută de deplasare direcţia Braşov – Câmpulung, primul sat în care vă puteţi aventura este Şimon. Imediat după ce treceţi de castelul din Bran, un drum se bifurcă din cel principal şi vă poartă pe Valea Şimonului până la poalele Bucegiului. Satul este unul foarte întins, înşirat de-a lungul văii, delimitat de culmi ce depăşesc frecvent 1000 m. Pentru fotografie este bine să lăsaţi drumul principal şi să urcaţi pe dealurile din jurul satului. Indiferent dacă alegeţi culmea ce îl desparte de satul Poarta, sau pe cea care îl desparte de Moieciu, peisajul este aici mult mai atractiv. Sălaşele răspândite pe dealuri vă pot oferi prim-planuri excelente pentru a fotografia muntele ce se înalţă în toată splendoarea lui în spatele dealurilor şi a pădurilor de foioase de la bază. Din capătul satului pornesc câteva trasee turistice ce vă pot purta mai departe pe Valea Şimonului către Poiana Guţanu sau către Valea Gaura, cea mai mare şi mai spectaculoasă vale glaciară a Masivului Bucegi.

Dacă nu vă abateţi către Şimon, din drumul principal, ajungeţi în scurt timp în Moieciu de Jos, iar de aici puteţi urma drumul la stânga către Moieciu de Sus. Din acest loc puteţi avea cea mai frumoasă perspectivă către Bucegi din tot culoarul. Satul se desfăşoară atât pe vale, cât şi pe dealurile din jur, oferind un spectacol minunat celor veniţi să îl fotografieze. Întregul abrupt vestic al munţilor Bucegi se poate admira din sat, de la vârful Lancia şi valea Gaura, continuând cu şaua şi Vârful Bătrâna şi până la şaua Strunga. Mai departe putem zări primele culmi ale masivului Leaota, mai puţin stâncos dar frumos prin zona de păşune alpină ce îl caracterizează. Şi aici puteţi cadra folosind în compoziţie sălaşe şi garduri solitare sau grupuri de mesteceni ale căror frunze portocalii încă mai dăinuie sub stratul de zăpadă. Din capătul satului, un marcaj turistic ne duce de-a lungul Văii Bângăleasa către Şaua Strunga sau către vârful Bucşa din Leaota.

FUNDATA – FUNDĂŢICA

După ce trece de Moieciu de Jos, drumul naţional ce străbate culoarul, ajunge în Drumul Carului şi urcă înspre cel mai înalt punct al lui, Pasul Giuvala. De aici, dacă ne abatem către stânga putem ajunge în localitatea aflată la cea mai mare altitudine din ţară. Relieful din Fundata depăşeşte în mai multe locuri 1300 m, iar peisajul poate captiva orice fotograf. Din zona înaltă a satului se zăresc pe coamele de deal din împrejurimi peisaje minimaliste formate din case, sălaşe, garduri şi copaci, toate simplificate de albul zăpezii şi animate de localnici. În împrejurimile satului se găsesc păduri de conifere, ce au luat aici locul mesteacănului, care dau peisajului o aură de poveste, mai ales dacă aveţi norocul să ajungeţi în zonă după o zăpadă proaspătă. Tot pe aceleaşi coline înalte se desfăşoară şi satul Fundăţica, mai mic, dar şi el cocoţat la o altitudine ce depăşeşte 1200 m. În zona celor două sate zăpada cade devreme, uneori odată cu primii fulgi de pe creste şi se menţine până târziu în primăvară.

MĂGURA – PEŞTERA

De lângă castelul din Bran putem să urcăm într-un alt sat pitoresc, ce oferă o frumoasă perspectivă către Piatra Craiului. În Măgura se poate ajunge pe jos urmând o poteca ce urcă abrupt printr-o pădure de pin, cu locuri bune de belvedere asupra castelului şi a culoarului, care după ceva vreme iese în zona de păşune din Măguricea. Mai departe ne întâmpină peisajul specific al satului de munte din această zonă. Sălaşele au aici o caracteristică aparte, fiind construite cu o bază din piatră. Peisajul ce are acum în fundal Piatra Craiului este impresionant şi cu siguranţă merită şi el fotografiat. Puteţi ajunge în Măgura şi cu maşina, dinspre Zărneşti, pe un drum neasfaltat, care este în general bine întreţinut.

Din satul Măgura puteţi ajunge în satul Peştera, traversând câteva culmi. Aici, pe lângă peisajul obişnuit al zonei, puteţi vizita şi Peştera Liliecilor, încă activă, nu foarte mare, dar cu multe caracteristici interesante. Satul este legat de Moieciu de Jos printr-un drum ce facilitează accesul.

ŞIRNEA – CIOCANU

Ultimele două sate impresionante din punct de vedere fotografic se găsesc tot în dreapta drumului principal ce străbate culoarul. Primul sat în care ajungeţi este Şirnea, iar mai apoi de aici se desparte către stânga drumul spre Ciocanu. Arhitectura zonei capătă deja în aceste sate o uşoară influenţă din zona Argeşului. Puteţi întâlni, şi aici, omniprezentele sălaşe pentru vite sau căpiţe de fân risipite peste tot printre dealuri.

Din Şirnea puteţi obţine cea mai frumoasă privelişte a Pietrei Craiului. Alegeţi să fotografiaţi după o ninsoare proaspătă, atunci când peretele crenelat al muntelui este plin de zăpadă şi chiciură, oferind o atmosferă mult mai interesantă.

Indiferent în ce sat vă aflaţi, dacă sunteţi într-un punct mai înalt puteţi admira atât Piatra Craiului cât şi Bucegiul. Pentru fotografierea primului munte alegeţi satele Măgura, Peştera sau în special Şirnea. Veniţi să fotografiaţi de dimineaţă când soarele răsare şi luminează creasta crenelată colorând spectaculos peisajul din jur. Dacă alegeţi să fotografiaţi Bucegiul atunci trebuie să mergeţi în Fundata, Şimon, sau Moieciu de Sus, unde muntele este cel mai aproape şi cel mai impresionant. Pentru fotografii aici, alegeţi apusul soarelui când abruptul se colorează intens şi capătă o atmosferă mai deosebită.

Întreaga zonă este spectaculoasă după primele zăpezi, când încă nu este chiar totul acoperit, iar chiciura mai poate apărea din loc în loc. Când zăpada cade abundent, peisajul se simplifică foarte mult şi fotografiile se pot rezuma la jocuri de lumini şi umbre.
Dimineaţa devreme şi seara, sătenii îşi duc vitele la adăpat, aşa că nu trebuie să pierdeţi sub nici o formă aceste momente, sunt printre cele mai animate din întreaga zi. Deplasarea prin sat se face de obicei cu sania trasă de cai, aşa că dacă sunteţi răbdători puteţi surprinde astfel de mijloace de transport rustice în fotografiile voastre. Iarna soarele urca mai puţin pe cer iar întreaga zi are o lumină mai laterală, fiind foarte bună pentru fotografiat, cele mai spectaculoase momente rămân însă răsăritul şi apusul soarelui sau ora albastră, când lumina creează prin culoare o atmosferă mai caldă şi mai interesantă.
Ultima problemă pe care o puteţi avea în zona Rucăr – Bran este legată de cazare. Sunt atât de multe pensiuni aici încât este greu să nu găsiţi ceva pe gustul vostru. Faceţi însă o rezervare din timp, pentru că zona este foarte căutată şi nu ar fi frumos ca în loc să fotografiaţi să mergeţi din uşă în uşă căutând cazare.

Din punct de vedere al echipamentului fotografic, din rucsac nu trebuie să vă lipsească un filtru de polarizare şi, pentru unele cazuri, un filtru gradual neutru. În foarte multe situaţii o să aveţi nevoie de un teleobiectiv pentru a decupa din peisaj numai ceea ce vă impresionează sau pentru a surprinde numai anumite detalii. Un obiectiv superangular este util pentru o vedere de ansamblu a întregului peisaj. Dacă vă doriţi o panoramă a celor două creste montane, nu uitaţi să vă aduceţi şi un trepied. Atenţie la poziţionarea acestuia. Căutaţi un loc fără zăpadă sau faceţi gropi acolo unde vor fi picioarele, pentru a nu fi păcăliţi de zăpada care se lasă şi poate dezechilibra trepiedul. Nu uitaţi să vă aduceţi acumulatori de schimb pentru a nu avea surprize neplăcute la acest capitol. Dimineaţa şi seara poate fi foarte frig iar durata de viaţă a acumulatorilor descreşte considerabil. Îmbrăcaţi-vă bine, pentru că uneori frigul diminuează pofta de fotografiat. Deplasarea în zăpadă necesită o pereche de bocanci buni, impermeabili dacă aceasta este apoasă, şi o pereche de parazăpezi pentru a nu vă umple încălţările de omăt. Pentru a rezista o zi întreagă la fotografiat iarna aveţi nevoie în primul rând de picioare uscate, iar apoi de carduri de memorie suficiente. Un termos cu ceai cald va fi cel mai bun prieten în aşteptarea orei albastre, aşa că nu uitaţi de el. Dacă puteţi ignora frigul de afară, atunci nimic nu vă poate împiedica să veniţi acasă cu fotografii reuşite.

Drumuri bune şi poteci însorite.



Articol publicat in revista PHOTO Travel nr. 3 decembrie 2008

PARTENERI