Toate drepturile asupra fotografiilor prezente in acest site apartin autorului. Pentru dreptul de folosire a fotografiilor sau pentru imagini din stoc sau la comanda va rugam sa ne contactati.

Toate fotografiile, imaginile, grafica, textul si conceptul grafic sunt proprietatea autorului. Orice folosire a acestor materiale, sub orice forma, fara cesionarea dreptului de utilizare este interzisa. Orice abatere de la cele mentionate mai sus si orice utilizare neautorizata a materialelor prezentate in acest site, se supune legilor in vigoare si va fi sanctionata ca atare.


ARTICOLE & INTERVIURI

PORTOFOLIU


Culorile toamnei
articol Photo Travel

Lumina şi culoarea toamnei au reuşit întotdeauna să inspire imaginaţia oamenilor. Pe malul Lacului Sfânta Ana această lume de pasteluri şi reflexii aşteaptă paleta pictorului care să o imortalizeze dar, parcă mut de uimire şi căzut în vraja lacului, acesta a renunţat să mai picteze. În faţa peisajului omul rămâne întotdeauna neputincios.
Zona lacului Sfânta Ana ascunde în jurul ei peisaje de poveste ce se lasă uşor descoperite. Aflat la numai câţiva kilometri de Băile Tuşnad, acest loc oferă nu numai o bună oportunitate pentru fotografiat, dar şi o frumoasă zonă pentru o drumeţie în natură.


Localităţile de acces sunt Băile Tuşnad (judeţul Harghita) şi Bixad (judeţul Covasna), pe drumul naţional DN12. Se poate ajunge aici foarte uşor, atât cu maşina dinspre Miercurea Ciuc sau Sfântu Gheorghe, dar şi cu trenul. Din ambele localităţi pleacă trasee turistice uşoare care ajung pe malul lacului în numai două-trei ore. Drumul până la Cabana Sfânta Ana, aflată în vecinătatea lacului, este accesibil şi cu maşina. Din satul Bixad pleacă un traseu marcat cu bandă albastră, ce vă poartă printre case şi mai apoi pe la marginea pădurii până la aceeaşi cabană. Alte două trasee, unul bandă albastră – ce se uneşte cu cel dinspre Bixad – şi altul cruce roşie, urcă mai abrupt pe versantul muntelui dinspre Băile Tuşnad şi traversează o pădure formată dintr-un amestec de conifere şi foioase până pe malul lacului. Toamna recomandăm în special acest ultim traseu, pentru frumuseţea şi culoarea peisajului. Dacă traseul cruce roşie este mai inedit pentru culoarea interesantă a pădurii, cel bandă albastră vă poartă în prima parte printr-un peisaj de stâncărie acoperită cu muşchi şi ferigi, ce contrastează interesant cu nuanţele frunzelor.


LACUL SFÂNTA ANA


Odată ajunşi pe malul lacului trebuie mai întâi de toate să trageţi aer în piept şi să admiraţi. Peisajul pe care îl formează mestecenii portocalii reflectaţi în apa limpede a lacului este impresionant. Nu uitaţi să vă treziţi repede din reverie, pentru că oricând vântul se poate înteţi şi vă poate strica reflexiile.


Dacă doriţi să fotografiaţi în linişte, este preferabil să ajungeţi pe malul lacului dimineaţa devreme din două motive. În primul rând puteţi avea şansa să prindeţi acele momente în care ceaţa se ridică din apele lacului, iar în cel de-al doilea numai aşa puteţi evita agitaţia care se formează de obicei la sfârşit de săptămână în zonă. Dacă peisajul de fundal este din plin, altfel se pune problema prim planului, care trebuie căutat. Câţiva bolovani, un ponton şi pâlcuri de stuf formează elementele pe care trebuie să le îmbinaţi în avantajul vostru. Cu puţină imaginaţie este şi această problemă rezolvată. Chiar dacă aţi găsit cadrul perfect, nu uitaţi să faceţi un înconjor al lacului, pentru că mai mult ca sigur veţi mai găsi cadre care să vă încânte ochii şi să vă facă să declanşaţi. În partea de est, lacul formează o turbărie de circa 8-10 m, unde cuibăresc raţele suliţar (Anas acuta). Pentru cei pasionaţi de fotografiatul faunei acesta poate fi un loc captivant; atenţie însă la modul în care o faceţi, vă aflaţi într-o rezervaţie naturală, unde animalele nu trebuiesc deranjate.


Acordaţi o atenţie deosebită şi pădurii din preajma lacului. La marginea deasă şi întunecoasă a molidişului se mai rătăceşte câte un copăcel ale cărui frunze aurii scaldă în lumină, şi care cu siguranţă poate face subiectul unei fotografii reuşite. Nu vă uitaţi numai la arbori, pentru că ascunse printre frunze mai găsiţi şi ciuperci sau bureţi ce cresc pe scoarţa acestora, şi care sunt foarte interesant de fotografiat. De asemenea, în apropierea lacului se găseşte o capelă romano-catolică, deosebită şi fotogenică. În urmă cu ceva timp, lângă capelă era un mesteacăn, a cărui coroană era aplecată până aproape de pământ. Acesta a fost subiect de excepţie pentru foarte multe fotografii, aplecat fie peste lac, fie peste biserică sau peste crucea din faţa acesteia. Din păcate acum copacul zace rupt, probabil de un acces de vitejie al unui tânar ce voia să impresioneze, iar odată cu el moare şi un subiect atrăgător al zonei.


INFO


Ascuns în vechiul crater al muntelui Ciomat-Puturosu, lacul Sfânta Ana este singurul lac de origine vulcanică din ţară. Situat la 950 m altitudine, are o adâncime de 7 m şi o suprafaţă de aproape 20 ha. Forma lacului este asemănătoare unei palete de pictor. Cu o mineralizaţie de 0,002%, lacul este considerat foarte curat, dar din lipsa sărurilor minerale apa nu este potabilă. Fauna lacului este foarte săracă. Rezervaţia ce include lacul este de tip mixt – geologică şi peisagistică. Aceasta ocupă şi versanţii craterului, pentru a proteja şi conserva atât lacul cât şi zona de colectare a apelor pluviale, singurele care îl alimentează (lacul nu are izvoare). Rezervaţia însumează în total 400 ha.


TINOVUL MOHOŞ


În apropierea cabanei se găseşte o zonă spectaculoasă, ce oferă un bun potenţial fotografic. Tinovul este amplasat într-un crater vulcanic, asemeni lacului, şi s-a format prin colmatarea cu turbă a acestuia. În interiorul mlaştinii se intră pe un podeţ de lemn, ce face câteva curbe printre pinii mai înalţi de la intrare şi ajunge într-o lume a piticilor. Arborii de aici, deşi foarte bătrâni, sunt de înălţimi care deabia reuşesc să se înalţe deasupra capului unui om. Printre ei se ascund ochiuri de apă, închise la culoare ce formează reflexii perfecte. Zona este foarte bine protejată, accesul publicului făcându-se doar pe o suprafaţă restrânsă, dar chiar şi aşa lumea de aici este impresionantă. Flora tinovului este în mare parte protejată, şi este constituită din pin silvestru, mesteacăn pufos, dar şi relicte precum bumbăcăriţa (Eriophorum gracile), a cărei floare pufoasă poate crea reflexii foarte interesant de fotografiat. De asemenea dintre plantele rare trebuie să amintim şi roua cerului (Drosera rotundifolia), plantă insectivoră, care în special vara colorează peisajul cu ale ei nuanţe de roşu. Această plantă este foarte fotogenică şi va face cu adevărat deliciul unei fotografii macro. Dacă vreţi însă să o prindeţi în adevărata ei splendoare trebuie să veniţi aici în lunile de vară. Cu puţin noroc şi cu multă răbdare, puteţi reuşi să fotografiaţi planta atunci când capturează o insectă, este un spectacol inedit. În general tinovul este o lume a detaliilor, aşa că încercaţi să surprindeţi acest lucru în fotografiile pe care le realizaţi. Frunze colorate, reflexii în apa întunecată, plante agăţătoare, scoarţa copacilor, sunt doar câteva exemple de subiecte ce merită fotografiate.


INFO


Tinovul Mohoş este o rezervaţie floristică situată la o altitudine de 1050 m şi cu o suprafaţă de 40 ha. Lacul cu muşchi, cum mai este numit, a luat naştere în urmă cu circa 3000 de ani. Acest tinov de crater s-a format prin colmatarea unuia dintre craterele vulcanice ale masivului Ciomat-Puturosu cu turbă.


Ambele locaţii de fotografiat constituie arii protejate, de aceea trebuie să aveţi grijă la normele de protecţie şi de conduită în astfel de zone. Există panouri informative pe care le puteţi studia, sau îl puteţi aborda pe custodele zonei, este un om de treabă şi cu siguranţă veţi primi de la el informaţii utile. Dacă vreţi să ştiţi cum va fi vremea, aveţi în zonă cel mai bun pronostic. Pe drumul spre lac, în una din curbe, se desparte o mică balustradă de lemn ce duce către un punct de belvedere. Până să ajungeţi la ea, pe dreapta drumului asfaltat, în zidul de susţinere, sunt câteva găuri de scurgere a apei. Unele dintre ele sunt marcate cu vopsea albă; dacă pe acestea vine un miros de sulf, atunci cu siguranţă se va schimba vremea. Aveţi însă grijă cum trageţi aer în piept, mirosul este foarte înecăcios. Sfatul ne-a fost dat de acelaşi custode, iar metoda nu dă greş niciodată.


Fotografierea în zona Sfânta Ana nu necesită un echipament special, recomandat fiind un trepied pentru fotografierea în pădure, unde, mai ales în cea de conifere, lumina nu pătrunde foarte mult, iar timpii de expunere descresc corespunzător. De asemenea, se mai recomandă două filtre caracteristice fotografiei de peisaj: filtrul de polarizare şi filtrul gradual neutru, care vă va ajuta în special la fotografierea reflexiilor. Încercaţi să ajungeţi în aceste locuri în special după jumătatea lunii octombrie, când veţi putea fotografia în toată splendoarea culorile toamnei. Dacă v-a plăcut zona şi vreţi să reveniţi şi vara, alegeţi lunile iunie – iulie, când înfloreşte roua cerului în Mohoş.


Dacă sunteţi mai norocoşi şi aveţi la dispoziţie mai multe zile puteţi opta pentru cazare atât la cabanele din zona lacului, cât şi la alte pensiuni pe care le găsiţi în Băile Tuşnad. Zona este frumoasă, posibilităţile pentru plimbare şi recreere numeroase, iar dacă pe lângă toate acestea vă mai doriţi şi ceva fotografii reuşite, atunci nu vă rămâne decât să mergeţi şi să descoperiţi farmecul zonei.



Drumuri bune şi poteci însorite!


Articol publicat în numărul 1 | octombrie 2008 din PHOTO Travel

PARTENERI