Toate drepturile asupra fotografiilor prezente in acest site apartin autorului. Pentru dreptul de folosire a fotografiilor sau pentru imagini din stoc sau la comanda va rugam sa ne contactati.

Toate fotografiile, imaginile, grafica, textul si conceptul grafic sunt proprietatea autorului. Orice folosire a acestor materiale, sub orice forma, fara cesionarea dreptului de utilizare este interzisa. Orice abatere de la cele mentionate mai sus si orice utilizare neautorizata a materialelor prezentate in acest site, se supune legilor in vigoare si va fi sanctionata ca atare.


ARTICOLE & INTERVIURI

PORTOFOLIU


Lumea Salaselor
articol Photo Magazine

Plimbarile in satul romanesc sunt incursiuni in trecut, intr-o lume uitata, de care unii nici nu mai stiu ca exista. Satul este insa real, chiar daca nu se mai stie pentru cata vreme. Sta ascuns intre munti si dealuri sau insirat de-a lungul unei cimpii. A rata ocazia sa fotografiati o astfel de lume este o greseala de neiertat. Peste ani o sa privim cu melancolie in albumul de fotografii la o lume a salaselor ce nu va mai avea nici un echivalent in realitate.


Culoarul Rucar – Bran, aflat la confluenta dintre Ardeal si Muntenia, se desfasoara intre judetele Brasov si Arges, la fiecare capat aflandu-se cate un oras mare ce faciliteaza accesul. In partea transilvaneana se afla Brasovul, iar in cea argeseana Campulung. Pentru a ajunge in satele din culoar avem doua variante, ambele interesante din punct de vedere al zonei. O varianta porneste din Campulung, trece prin Rucar, pe langa impresionantul carst de la Podul Dambovitei si Dambovicioara, si intra in culoar prin Pasul Giuvala (900m).


In calatoria fotografica pe care o inteprindem am ales varianta ce are ca punct de plecare orasul Brasov. Aflat in centrul tarii, orasul faciliteaza accesul din oricare alta zona, chiar de alegeti trenul sau masina personala. Din Brasov ne asteapta un drum de o ora pana la intrarea in Culoarul Rucar – Bran. Pana aici urmam drumul national DN73, trecem prin localitati cu specific transilvanean, Cristian, Rasnov, Tohan, Bran si intram in lumea satelor ce ne asteapta sa le fotografiem. Drumul principal ce traverseaza culoarul ofera interesante puncte de belvedere, dar pentru a descoperi adevaratul potential fotografic al zonei trebuie sa ne aventuram pe coamele de deal si pe drumurile ce serpuiesc de-a lungul vailor. In orice directie ai privi ai sa intalnesti culmile celor doua masive muntoase care marginesc culoarul: Bucegi in stanga sensului nostru de mers si Piatra Craiului in dreapta. La fiecare pas descoperim o lume interesanta si unica in peisajul romanesc.


MAGURA – PESTERA


In satul Magura puteti urca din vecinatatea Castelului Bran, pe o culme impadurita in dreapta drumului, dupa ce ati traversat Paraul Turcului pe un mic podet. Poteca urca pe Dealul Magurii oferind cateva puncte de belvedere asupra castelului si se avanta intr-o padure de pin si molid, combinata pe alocuri si cu ceva palcuri de mesteceni care in prag de toamna ofera un frumos peisaj. Pe acest traseu va insoteste si un marcaj triunghi albastru, care se mai pierde insa din loc in loc. Satul Magura este situat in medie la peste 1 000 m altitudine. Ineditul zonei este dat si de stancariile specifice ce confera prim-planuri interesante pentru fotografii. Salasele sunt construite cu baza din piatra ceea ce le ofera un farmec aparte. Perspectivele panoramice catre Piatra Craiului sunt excelente asa ca incercati sa prindeti aici o lumina de rasarit, cand creasta crenelata a muntelui prinde un plus de culoare. La intoarcere puteti cobori  prin Podul Magurii catre Fantana lui Botorog, la poalele  Craiului si de aici pana in Zarnesti. Daca nu aveti la indemana o harta, intrebati satenii, drumul este usor de gasit si nu ridica probleme. Daca vreti sa continuati drumetia tot prin sate, atunci  puteti foarte usor sa mergeti inspre Pestera, satele fiind despartite doar de o culme. Numele acestui sat este dat de Pestera Liliecilor, o pestera activa, nu foarte mare, dar interesanta pentru amatorii de speologie. Pe peretii de langa pestera sunt si niste trasee de catarare nu foarte grele, iar la baza stancilor este si loc de cort, asa ca pentru cei pasionati de astfel de activitati locul este numai bun. Nu uitati ca sunteti in “gradina” cuiva, asa ca cereti permisiunea localnicilor sa campati. Din Pestera puteti alege alte cateva trasee montane ce va poarta catre crestele Pietrei Craiului, nu uitati insa sa va informati si sa va echipati corespunzator daca doriti si drumetie montana.

SIRNEA – CIOCANU


Cele doua sate sunt situate undeva pe la mijlocul culoarului si ofera panorame foarte interesante asupra celor doi munti ce strajuiesc culoarul. Daca vreti sa fotografiati creasta Pietrei Craiului in toata splendoarea ei, atunci trebuie sa alegeti acest loc. Iarna gasiti in zona un peisaj de poveste, salase, drumuri, garduri, sanii trase de cai, oameni ce merg cu vitele la adapat, ofera fotografului foarte multe subiecte ce nu pot fi ratate. Inzestrati-va insa cu rabdare, daca ati gasit un cadru bun, dar care ar fi perfect cu o sanie in el, asteptati, pentru ca aceasta nu va intarzia sa apara, iar fotografia va capata acel plus de valoare pe care il doriti. Cautati case izolate care se pot proiecta frumos pe crestele Craiului, sunteti in inima satului de munte si acest lucru trebuie sa reiasa din fotografiile pe care le faceti aici. Si aici altitudinile depasesc de multe ori 1 000 m, iar traseele montane ce merg inspre Crai sunt deasemenea interesante. Din Sirnea se trece usor in satul Ciocanu, iar de aici mai departe catre Dambovicioara, sat aflat inspre extremitatea argeseana a culoarului.


SIMON – MOIECIU DE SUS


Imediat ce iesim din Bran, de asta data pe partea stanga a drumului se insira de-a lungul Vaii Simonului, satul cu acelasi nume. Este unul dintre cele mai lungi sate din culoar, dar daca sunteti stoici si infruntati toata aceasta distanta, la capat va asteapta un pitoresc peisaj de la poalele Bucegiului. Trasee montane va poarta de aici spre Valea Gaura sau Saua Strunga, spre un peisaj ingradit de un amfitetru de piatra. Potentialul fotografic deosebit al satului este dat si de aceasta data de culmile care despart Simonul de Moieciu de Sus. Acestea fiind presarate cu salase si palcuri de mesteacan. Drumul ce desparte cele doua sate este unul imaginar, fiecare isi poate alege propria cale, in functie de cadrele care merita mai mult sa fie fotografiate. Peisajul este interesant, iar locuitorii la treburile cotidiene, cu turmele de mioare sau cai la carat trunchiuri din padure ofera suficiente subiecte interesante care sa va faca sa pierdeti ore bune fara a observa trecerea timpului. Din capatul satului Moieciu de Sus se desprind trasee montane ce duc spre Bucegi sau chiar spre vecinul lui mai putin stancos, Leaota. Catune singuratice va ademenesc sa le ascultati povestea si sa le urmati drumul catre alte spinari de deal ce se astern in cale. Si aici, ca si in celelalte sate, in orele diminetii sau de seara satenii ies cu animalele la adapat, un motiv in plus sa stati la panda. Dincolo de Moieciu de Sus, daca doriti periplul peste dealuri, puteti ajunge in Fundata si Fundatica, alte doua sate cu potential fotografic. Din toate satele prin care ati trecut puteti face fotografii spectaculoase cu Bucegiul. De la culmile ce imprejmuiesc Valea Gaura si pana inspre Strunga Mare se insira intreg abruptul estic la peste 2 000 m altitudine. In extremitatea dreapta incep sa se zareasca primele culmi ale muntelui Leaota, incepand cu Bucsa (1 848 m).

 

Daca aveti rabdare si manuiti cu iscusinta aparatul foto, puteti incerca si ceva portrete. Fetele expresive ale satenilor, brazdate de munca ofera toate atuurile unui bun portret.

 

Posibilitatile de cazare sunt practic nelimitate, deoarece exista in zona pensiuni pentru toate gusturile. Daca aveti insa spirit de aventura, mai ales toamna cand fanul este deja in salase, puteti alege o noapte intr-un astfel de adapost. Vorbiti insa si cu stapanii salaselor, desi acestia sunt prietenosi si binevoitori, au tot dreptul sa isi apere proprietatea. Merita sa incercati macar o data o astfel de experienta, o noapte dormita in fan este foarte odihnitoare si are avantajul ca a doua zi la primele raze sunteti gata pentru fotografiat. Un sfat important, daca va hotarati sa inoptati cu cortul sau in salase, alegeti o zona inalta, de unde sa puteti vedea crestele Bucegiului sau ale Craiului. La rasarit si la apus muntii capata culori interesante.

 

Daca mergeti toamna sau mai ales iarna, nu uitati ca zilele sunt scurte iar lumina buna este dimineata si seara, calculati bine timpul de excursie. Deasemenea dimineata si seara umbrele lasate de copaci sau garduri sunt mai lungi si mai interesante, mai ales iarna pe albul zapezii. Toamna este spectaculoasa mai ales prin culoare, dar puteti incerca si alb-negru, rezultatele vor fi surprinzatoare, mai ales daca folositi un filtru infrarosu, fie el chiar si digital. Iarna ofera fotografiei alb-negru un plus de farmec si de simplitate. Cautati sa va jucati cu umbrele din jur, rezultatele vor fi pe masura perseverentei de care veti da dovada.

 

Din trusa foto nu trebuie sa lipseasca un teleobiectiv de 300 mm, in majoritatea cazurilor veti fi nevoiti sa il folositi, apropierea de subiect strica perspectiva pe care o aveti daca fotografiati de la distanta. Un filtru UV si unul de polarizare sunt indispensabile, mai ales iarna.

 

Daca vremea nu este foarte buna nu va faceti griji, norii, ceata, chiciura, sunt elemente care o sa faca si mai interesante fotografiile. Prima zapada cazuta peste frunzele ruginii ofera si ea un spectacol aparte.

 

In toate satele din culoarul Ruca – Bran se poate ajunge foarte usor cu masina, trebuie sa tineti insa cont de faptul ca adevaratul potential al zonei este accesibil doar pe jos. Dificultatea zonei este redusa si nu necesita echipament montan. Daca va hotarati sa urcati si in zona montana din Piatra Craiului sau Bucegi, atunci aveti grija sa va echipati corespunzator. Exista putine harti detaliate ale zonei, dar nu va faceti griji, puteti oricand cere informatii de la localnici. Daca mergeti in lunile de iarna imbracati-va mai gros pentru ca fotografia necesita mult timp de stat intr-un loc, iar frigul nu iarta pe nimeni. Aveti grija la baterii si acumulatori, acestia se descarca mai repede la frig, nu cred ca ati vrea sa ramaneti fara ei in fata unui peisaj unic. Deasemenea iarna sa nu uitati de un termos cu ceai cald. Degetele inghetate pe trepied se vor dezmorti repede dupa cateva guri de lichid, iar daca nu va este gandul la frigul de afara la ce altceva ar putea fi intr-un astfel de peisaj decat la fotografii bune care sa incante privirile prietenilor?

Drumuri bune si poteci insorite!


Articol publicat in PHOTO Magazine nr. 15 / 2006

PARTENERI